În fața celor câteva zeci de persoane care au umplut podul Casei Pogor, scriitoarea Monika Peetz a vorbit, la Întâlnirile Clubului „Logos“, despre ipostazele femeii în Germania, pornind de la cele cinci persoanje din volumul său, Doamnele de marți.
La întâlnirea la care trebuia să ajungă și scriitorul Mircea Diaconu, Monika Peetz a povestit audienței despre cum s-a apropiat de roman, deși la început scria scenarii de filme sau de teatru. „10-15 ani am făcut doar film“, a dezvăluit aceasta, apoi a explicat că romanul vorbește despre cum evoluează viața a cinci prietene foarte bune, care se împlinesc în moduri total diferite. Moderatoarea, Serinella Zara, le-a prezentat celor din sală volumul şi a pus accent pe cele cinci personaje. „Cu 15 ani în urmă, după absolvirea unui curs de limba franceză, cele cinci doamne au hotărât să bea un pahar la Le Jardin și, de atunci, se întâlnesc cu sfințenie în prima zi de marți din fiecare lună. Au masa lor rezervată, aceeași, lângă șemineu, și toată lumea le numește «doamnele de marți». Un roman despre prietenie și cinci destine, despre ceea ce credea că știi și, mai presus de toate, despre cât de multe te-ai înșelat.“
La începutul dezbaterii, scriitoarea le-a povestit celor din sală că s-a hotărât să scrie primul roman la 11 ani. Era despre midlife crisis și toate personajele ei mureau până la jumătatea volumului.
Despre numele personajelor din romanul Doamnele de marți, autoarea a recunoscut că le-a schimbat de mai multe ori până când să le găsească cea mai bună formă. „Am încercat să găsesc nume uzuale în anii în care sunt folosite“, a spus Monica Peetz, explicând că sunt unele nume nemțești care sar peste generații și pe care le-ar putea avea, astăzi, doar copiii de 12 ani sau persoanele de peste 80.
Unul dintre personajele cele mai interesante ale volumului, Eva, este o mamă a cărei viață este dominată de cifra patru: are 40 de ani, patru copii și este într-un moment de criză. Autoarea a precizat că Eva nu este o sclavă a familiei – aşa cum a punctat un cititor prezent la întâlnire –, ci a ales să facă acest lucru fiindcă trebuia să aibă grijă de copii, până când și-a pierdut și identitatea. „Femeia nu este o sclavă. Așa și-a însușit rolul. Faptul că nu câștigă propriii bani este o formă de dependență, dar nu o face sclavă. Desigur, astăzi așa e: dacă te interesează să stai doar acasă cu copiii, vei avea problemă de legitimitate. De fapt, în noua imagine trebuie să faci tot: și profesie, și familie, și să fii și sexy“, a mai spus scriitoarea.
Cătălin Hopulele