Joi, 24 octombrie, Casa FILIT a fost suficient de încăpătoare pentru încă un festival. Este vorba despre Literaturfestival Berlin, care a avut loc anul acesta în capitala Germaniei, în perioada 4-15 septembrie şi care a fost prezentat la Iaşi de către însuşi directorul evenimentului, Ulrich Schreiber.
Iniţiativa de a aduce în atenţia publicului ceea ce ar putea fi o versiune matură a FILIT reprezintă un act ce dovedeşte nevoia organizatorilor de a învăţa din experienţa altora, dar, înainte de toate, dorinţa lor ca întreg procesul să fie unul transparent.
Literaturfestival Berlin, a spus Ulrich Schreiber, a pornit de la o întrebare care s-a transformat într-o posibilitate şi care, în cele din urmă, s-a concretizat într-un plan amănunţit, care a diferenţiat pe piaţă evenimentul de altele din categoria lui.
„Am creat un concept care se bazează pe trei elemente”, a continuat Ulrich Schreiber, detaliind că „primul este caracterul internaţional al festivalului, al doilea element de bază este reprezentat de literatura pentru copii şi tineret, iar al treilea, de conţinutul politic pe care ne-am dorit să îl subliniem în cadrul acestui festival”.
Ospitalitatea a fost menţionată ca fiind un principiu vital în desfăşurarea cu succes a unui eveniment literar, în cadrul căruia ideal este ca autorii invitaţi să relaţioneze între ei, să se manifeste liber, aceştia aducând în mod clar un plus de imagine.
De altfel, Berlinul a beneficiat de prezenţa a numeroşi artişti străini, care au nuanţat avantajos oferta culturală a oraşului, infrastructura lui literară fiind deosebit de stimulantă atât pentru scriitori, cât şi pentru consumatorii de carte. „Festivalul de la Berlin este cel mai internaţional dintre festivalurile internaţionale”, a spus Ulrich Schreiber, precizând că 75% dintre scriitorii invitaţi nu sunt germani.
„Nu ne interesează prea mult listele de bestselleruri”
Un alt aspect de o relevanţă majoră, pe care organizatorii Literaturfestival Berlin l-au avut în vedere a fost menţinerea unui raport fructuos cu şcolile şi cu tinerii în general, la fel şi cu profesorii care, inevitabil, sunt formatori de opinie.
Dincolo de tot ceea ce ţine de promovarea în sine, miezul care trebuie valorificat cel mai mult în cadrul unui festival de literatură este reprezentat însă de cărţi: „În ceea ce priveşte selecţia autorilor, primul criteriu este calitatea literară; nu ne interesează prea mult listele de bestselleruri”.
De asemenea, s-a accentuat importanţa de a avea moderatori competenţi, dar şi aceea de a invita actori potriviţi, care au exerciţiul lecturilor publice şi care nu denaturează mesajul textelor pe care le citesc. Rămânem în zona investiţiei umane şi aflăm că trebuie subliniată participarea unor interpreţi şi traducători care pot optimiza procesul de comunicare.
O revistă conţinând biografiile tuturor invitaţilor, o aşa-numită „antologie berlineză” prezentată în cadrul unei expoziţii şi un volum de nuvele ale unor autori tineri completează oferta de prezentare a Festivalului de la Berlin.
Prima ediţie a Festivalului de Literatură de la Berlin a avut 168 de invitaţi, 200 de evenimente şi 30.000 de vizitatori, cifre care au trebuit motivate financiar: „În jur de 50% (n.r.: din finanţare) vine de la un aşa-numit Fond pentru Capitală, care este o instituţie federală a statului german ce sprijină oraşul Berlin. Restul vine din biletele pe care le vindem la intrare şi, de asemenea, în jur de 50-80.000 de euro primim de la diferite instituţii culturale, ambasade ş.a.m.d.”.
Spre final, Ulrich Schreiber a preferat să exemplifice una dintre acţiunile ce demonstrează direcţia politică pe care Festivalul de Literatură de la Berlin şi-o asumă. Acesta a adus în discuţie lectura publică pe care o plănuieşte pentru data de 25 octombrie în mai multe oraşe europene şi care se vrea un act de susţinere a lui Mikhail Khodorkovsky, Platon Lebedev şi a tuturor prizonierilor politici din Rusia.
În final, Ulrich Schreiber a vorbit şi despre FILIT, spunând că reprezintă „un moment istoric, care are un mare viitor”.